17 Iun

Alex`andra se joacă de`a viaţa

P!nk

Să ne imaginăm sufletul. Ca pe un sac de box. În care lovim febril. Ne descărcăm. Dăm cu toată forţa noastră. Cu patimă, cu sete , cu ardoare. El – neputincios. Doar stă. Şi încasează. El e prietenul nostru. Nu cel din copilărie, ci cel dinaintea acestuia. El ştie că suntem cuprinşi de emoţii, aşa că ne lasă să ne descărcăm. Pe el. Stă şi încasează. Ca un fraier, ar zice unii, dar el o face din iubire,din prietenie. Pentru că îi pasă, pentru că vrea să vadă că nu ne mai chinuim, astfel că ne dă şansa de a ne elibera de sub presiune, de tot ceea ce ne doare, însă tot el e cel ce va rămâne în cotinuare alături de noi, să se asigure că am trecut cu bine, că va avea cineva grijă ca noi să ne reasamblăm cu bine.

În schimb, pe el, pe…

Vezi articol original 279 de cuvinte mai mult

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: